Un material preluat de pe site-ul personal al unui bun prieten, scriitorul şi artistul Constantin Severin.

*

O voce tuşantă cu inflexiuni de nai, orgă şi saxofon (Teodora Enache) şi magicianul Johnny Răducanu, maestrul de necontestat al jazzului românesc, supranumit de celebrul critic american Leonard Feather-”Mr. Jazz of Romania”, au creat într-o zi din primăvara 2002, la Suceava, cel mai reuşit ”event” artistic al acelui an în Bucovina. La sfîrşitul spectacolului am văzut sute de oameni transfiguraţi, pe deplin convinşi de faptul că au participat la o gală de neuitat. Doar versurile lui Blaga ar putea reda cu mai multă ”exactitate a admiraţiei” momentul la care am asistat: ”Un zeu de cîntă, cum se-ntîmplă cîteodat,/ N-atinge doar cu degetele-o liră, /El îşi destramă-n vînt fiinţa toată.”

Improvizînd un program variat cu piese din repertoriul internaţional, compoziţii proprii şi prelucrări din repertoriul Mariei Tănase (etno-jazz), Johhny Răducanu a pigmentat spectacolul cu un monolog plin de o caldă ironie, nostalgie şi luciditate, cu savoarea lingvistică şi înţelepciunea unui Anton Pann sau Cilibi Moise. Ne-a spus încă de la început, cu o umbră de melancolie în glas, că regretă Suceava de altădată, probabil mai ales centrul cu acele case pline de farmec cu două niveluri şi balcoane metalice în stil baroc, cu prăvălioare şi lampadare vechi, dar în final bucuria i-a iluminat faţa cînd a trebuit să ne mărturisească, după recitalul incredibil al Teodorei: ”Cînt de 12 ani şi parcă a început să mă impresioneze şi pe mine. Un aplaud şi pentru maestru!”

Maestrul ne-a încîntat prin cîteva din cele mai valoroase creaţii proprii, unele dintre ele compuse la pianul marelui George Enescu, precum ”Tescani ’84”, veritabile totemuri sonore ale spiritualităţii româneşti, remarcabile prin acel tainic proces alchimic de transmutaţie a etosului românesc în universal. La fel au fost şi prelucrările extraordinare din repertoriul Mariei Tănase, melodii aduse la lumină ”din străfundul sufletului românesc”, aşa cum ne atenţiona pe bună dreptate. Ne-am reamintit că muzica face parte din esenţa fiinţei noastre ascultîndu-i impetuoasa cavalcadă sonoră, diversitatea de sunete ireductibile, diferit cadenţate, interconectate, pline de transparenţă, fluiditate şi fior dramatic. Am asistat magnetizaţi la o perfectă comuniune întru spirit între cei doi, dar în acelaşi timp la un superb elan comun către ceilalţi-o revărsare plină de tensiune şi lirism a fiinţei lor profunde. Cei mari ştiu întotdeauna să dăruie, să se dăruiască.

Recitalul oferit de Teodora Enache a fost o fascinantă întruchipare a Timpului. De la Maria Tănase şi Aura Urziceanu, cred că muzica românească nu a mai avut o asemenea voce, cu o amplitudine şi un vibrato năucitoare, capabilă să treacă cu atîta uşurinţă de la expresivitatea ţipătului la stilul amoroso, la şoaptă. Numai o persoană cu o viaţă interioară de o bogăţie fără seamăn, cu o vibraţie sufletească aparte poate să atingă o astfel de performanţă. Teodora nu produce sunete, ci fiinţe sonore care transcend orice realitate fizică într-o încleştare străfulgerată de străfundul sufletului românesc, caracterizat de Dan Botta prin inspirata sintagmă ”unduire şi moarte”. Vocea ei are un miez de flacără, e o ţesătură polifonică extrem de complexă, cu treceri surprinzătoare de la frecvenţele joase, întunecate, la cele mai luminoase tonalităţi, care se destramă sau se reface instantaneu. O voce de combinaţii ardente, în care nostalgia, melancolia şi bucuria se amestecă incitant şi frenetic, cu o inteligenţă şi un feeling irezistibile. E o voce autoreferenţială, care-şi cunoaşte şi coordonează foarte bine posibilităţile, o voce inteligentă atent şlefuită în timp de Johnny Răducanu, din care răzbate freamătul unui straniu sentimentalism al inteligenţei. La Teodora Enache sunetul devine o suferinţă a luminii.

Singura umbră peste această sărbătoare a muzicii a fost vechiul pian de la Casa Culturii, o relicvă care l-a făcut la un moment dat pe Johnny Răducanu să exclame cu năduf: ”Pianul e o mizerie!”

 

The gift of music is to bring people together, to create not only a shared identity, but to embrace a shared humanity. To truly know ourselves is to realize how we are connected to each other.

Many people this evening have described the beauty, the Creole and spice, the gumbo that is New Orleans; the African roots, blues, gospel and many other musical traditions that have come together to create that uniquely American art form: Jazz.

And the meaning of jazz, is Life. Whether we receive it as a blend of many notes reflecting diverse traditions, or as John Coltrane might have it: as one note, played in endless variations. Let us commit ourselves to the service of life .

Harry Belafonte | Pictură de Debra Hurd

“It is good to have an end to journey toward; but it is the journey that matters, in the end”

~ Ursula K. LeGuin

PLAYLIST

01. Caro Emerald - Riviera Life
02. Mr. Untel -   Les Vacances de Mr. Hulot (Remix)
03. Pink Martini - Syracuse
04. Malcolm McLaren – Jazz is Paris
05. De-Phazz - Mambo Craze
06. Matt Damon,  Jude Law, and The Guy Barker International Quintet - Tu Vuo’ Fa’ l’Americano

07. Gare du Nord - Tom’s Song
08. Peter Fox - Haus am See

O tentativă de mini-reportaj, cu ocazia unei dintre puţinele manifestări culturale adevărate de pe meleagurile sucevene. Pe scurt: peste zece ore de înregistrare, cam şase ore de editare şi trei minute produs final. Audiţie plăcută!

Voce: Lucia Ciubotaru | Foto: Ştefan Csukat

Ionel Onofraş, un meşter nu numai al culorilor şi al luminilor, dar şi al cuvintelor.  L-am întîlnit cu ocazia unei expoziţii la Suceava şi cu sinceritate recunosc că am avut unul din cele mai fascinante interviuri, din mica mea carieră de reporter.

What today is perceived as a respected form of high culture, in the past it used to be an expression of grief and suffering for the slaves brought to the New Land.

Nowadays jazz music can be analyzed not only as a living heritage or as a form of improvised art, spectacular due to the possibility of on-the-spot creation, but also as a dialogue between cultures, between ‘opposites’, between the Native and the Invader.

Jazz was born due to this mixture of the ‘African’ indigenous rhythm, syncopation or improvisation and the European concepts of ‘harmony’ or ‘scale’. As superficial as this description can be, it shows a glimpse of its creation.

As I stated before, jazz can be analyzed as a dialogue between cultures. The slaves brought to work in the late 18th century came mostly from West Africa and with them they brought their customs and traditions. One of the few rights they had was singing, and while on they stay, some of them actually learned to play on European instruments in order to mock their masters.

Besides the experience of grief, resistance and domination, jazz became an expression of cultural freedom for the slaves in ‘free’ America. Of course, the Europeans did react and, fascinated by the Negro music, popularized it.

Jazz music proved to be not only a mixture between black and white, but an inter-cultural link between the Africans and Europeans from the New Land. As paradoxical as America may seem today, one of the few concepts that defines it best is jazz.

*

This is a small paper I wrote for an academic project. Suggestions or comments are welcome!

Vara aceasta vine cu un playlist pe măsură din diverse umbrele muzicale. Fie că se alătură sau nu, în ordinea aleatorie pe care o au, aceste piese formează soundtrack-ul acestei veri. Mare parte dintre ele sunt noutăţi în baza mea de date, dar sunt şi cîteva oldies but goldies care fac deliciul oricărei veri. Acest playlist este supus unui update continuu  

NEW ENTRIES

——————————————————————————————————-

JULY PLAYLIST

Pe-un picior de plaiu, pe-o gură de raiu…

PLAYLIST

01. A.G. Weinberger - Good morning Mr. Blues
02. Nightlosers -  Mistery Train [funk - maramures Mi major]
03. Blazzaj - 6 pentru Edi
04. Latinos do Oriente (Decebal Bădilă, Marius Preda,  Antal Steixner)
05. Berti Barbera - Mercedes Benz (Live)
06. Mike Godoroja - Eu vin o zi albă
07. Nicolas Simion Group – Hora Funk
08. Teodora Enache - Erev Shel Shoshanim
09. Marcian Petrescu şi Trenul de Noapte - Zi de zi
10. Aura Urziceanu - Lullaby of Birdland
11. Cyfer -  Six Feet Under Water
12. Ruxandra Zamfir şi Sorin Romanescu – Now or Never

*Probabil una din puţinele compilaţii româneşti de jazz şi blues. Muzica prezentată în acest podcast nu poate fi descărcată şi este prezentată doar cu caracter promoţional.

PLAYLIST

01. Bireli Lagrene – Lullaby of Birdland
02. Henri Salvador – Stompin’ at the Savoy
03. Nouvelle Vague – Dancing with Myself
04. Bireli Lagrene – Singin’ in the Rain
05. Pearl Django – Palo Verde
06. Madelaine Peroux – J’ai Deux Amours
07. Pearl Django – Holiday for Guitars
08. Caravan Gypsy Swing Ensemble – Mediterranean Blues
09. Bryan Ferry – The Way You Look Tonight
10. Caravan Gypsy Swing Ensemble – Django’s Castle
11. Henri Salvador -  Saint Germain des Pres